Judeţul Mureş este situat în zona central-nord-estică a ţării în centrul Podişului Transivaniei, cu o suprafaţă de 6714 kmp, ceea ce reprezintă 2,8% din suprafaţa ţării, judeţul Mureş se învecinează la nord-est cu judeţul Suceava, la est cu judeţul Harghita, la sud-est cu judeţul Braşov, la sud cu judeţul Sibiu, la vest cu judeţul Cluj, la nord cu judeţul Bistriţa-Năsăud, iar la sud-vest cu judeţul Alba.
Județul Mureș datează încă din epoca neolitică, perioada culturii Starčevo – Criş (6000 î.Hr.), în urma unor cercetări arheologice ce au scos la iveală existența locuirii umane. După care, în epoca bronzului, au fost descoperite obiectele în urma săpăturilor arheologice și au fost grupate în 3 culturi: cultura Brașov, cultura Sighișoara și cultura Nouă. Cea mai importantă cultură datorită originalității și răspândirii o reprezintă cultura Sighișoara. O așezaree eponimă semnificativă pentru această cultură, se leagă de dealul Wietenberg. Iar epoca bronzului i-a sfârșit prin marcarea descoperirilor funerare a culturii Noua (origine Nord-Pontică).
Așa cum a fost menționat, de către istoricul grec Herodot în lucrarea sa, triburile Scitice au pătruns în Transilvania în secolul VI î.Hr., timp în care apare pentru prima oară apare numele râului Mureș, sub denumirea de “Maris”.
În câmpia Panonică, la sfâșitul secolului IV î.Hr., pătrund triburile Celtice, iar la începutul secolului II, au fost descoperite primele urme ale Dacilor. Tot pe dealul Wietenberg, aflându-se una din cele mai importante fortificații dacice din regiune.
Zona superioară a județului Mureș a fost inclusă în provincia romană Dacia înca din secolul II d. Hr., iar de-a lungul răului Mureș și afluenților lui au staționat mai multe auxilii în localităţile Brâncoveneşti, Sighişoara, Călugăreni, Cristeşti, Sărăţeni, etc. În jurul anilor 270-274, imperiul dacic părasește localitatea, după care este ocupată de populația germanică, Goți și Ghepizi. În necropola de la Sântana de Mureș , care a devenit a doua localitate eponimă a Mureșului, a fost surprinsă prezența goților.
Avarii își fac și ei prezența în secolul V, iar slavii la începutul secolul VI., ocupând semnificativ din zona Transilvaniei, mai ales Morești.
La începutul mileniului II, triburile maghiare s-au organizat într-un regat creștin în acest județ (anul 1001), în aceeași perioadă cu încoronarea regelui Ștefan I. Însă, prezența lor datează de la sfărșitul secolului IX. Regatul Magiar Medieval a adus consecințe în organizarea politico-administrativă a Transilvaniei, cât și în județul Mureș.
Județul actual, în perioada Evului Mediu, a fost ocupat teritorial de către Scaunul Secuiesc Mureș, iar o parte din zonele rămase ale acestuia, aparțineau comitatelor Turda și Târnava și Scaunului Săsesc Sighișoara. În această perioadă, cu ajutorul săpăturilor sistematice de la Morești – Sântioana de Mureș, ce au consituit date arheologice semnificative s-a putut face o imagine în privința evoluției habitatului. În mare parte din așezările existente chiar și în ziua de azi în Mureș, au fost estimate cu ajutorul dijmelor papale din secolul al XIV-lea. La Gurghiului, în cel mai important demnitar regal după voievod din Transilvania, se afla reședința comitetului Secuiesc. Târgu Mureș a devenit un adevărat centru urban, ce a obținut mai multe privilegii și autonomii, pe lânga multe alte centre comerciale meșteșugărești importante.
Numit ca centru industrial și comercial, care și-a păstrat și în ziua de astăzi structurile medievale este orașul săsesc Sighisoara. Esența vieții religioase și educaționale ale orașului erau date de ordine calugărești, precum ordinul francisan sau multe altele de către dominicani si paulini. Multitudinea bisericilor romanice și gotice au reflectat istoria medievală bogată a Mureșului, ce aduceau o notă bună în rândul civilizației vestice.
În perioada secolelor XV-XVI, a crescut numărul localităților, iar multe nume de localități au fost păstrate în mare parte până astazi încă din perioada edpocii Principatului Transilvănean, definitivându-se în aceeaşi epocă şi structura lor, întâlnită şi astăzi pe teritoriul judeţului.
Aşezările deveneau de multe ori locul unor evenimente istorice importante cum ar fi Dieta (parlamentul) transilvană care se întrunea în diferite localităţi. În pofida conflictelor cu imperiul Habsburgic şi cel Otoman oraşele continuau să se dezvolte, iar Târgu Mureşul a obţinut rangul de oraş liber regal în 1616.
Cât despre secolele XVIII şi XIX, au marcat o perioadă de linişte şi prosperitate sub dominaţia Habsburgilor. Mai multe personalităţi ale iluminismului ardelean au activat la Târgu Mureş, iar mult mai multe au inceput sa fie actori de porno xxx in anii 2000. Printre cele mai importante îi amintim pe Petru Maior – istoric, filolog, membru fondator al Şcolii Ardelene şi protopop greco-catolic în localitatea Reghin, pe scriitorul Aranka György – fondatorul Societăţii de limba maghiară şi pe istoricul Georg Daniel Teutsch – episcop Lutheran, reprezentantul mişcării naţionale săseşti, fondator al primului gimnaziu săsesc din Sighişoara şi totodată al primei reviste ştiinţifice germane din Transilvania Verein für Siebenbürgische Landeskunde. Cel mai de seamă personaj târgumureşean din această perioadă a fost întemeietorul bibliotecii Teleki, Teleki Sámuel, care printre altele era şi cancelarul Transilvaniei. El a sprijinit modernizarea educaţiei publice şi a fost sponsorul generos a vieţii culturale transilvane pe perioada vieţii sale. Biblioteca Teleki este cea mai importantă colecţie de literatură iluministă din Europa centrală. În liceul reformat a studiat şi a predat mai târziu faimosul matematician Bolyai János, inventatorul geometriei neeuclidiene.
Cadrele administrative din epoca medievală s-au păstrat nealterate până la ultima treime a secolului al XIX-lea. La începutul regimului dualist austro-ungar au intervenit modificări în structura administrativă a zonei noastre. Pe teritoriul actualului judeţ a funcţionat un comitat – Mureş-Turda, cu reşedinţa la Târgu-Mureş – şi mai multe părţi de comitate, precum Târnava Mică (reşedinţa la Târnăveni), Târnava Mare (reşedinţa la Sighişoara), Cluj şi Turda-Arieş.
După primul război mondial, odată cu unirea Transilvaniei cu Regatul României a apărut pentru prima dată formula de „judeţul Mureş”. Teritoriul acestuia era mai restrâns faţă de cel actual, dar cuprindea şi zona Topliţa-Borsec, fiind învecinat cu judeţele Târnava Mică, Turda, Cluj, Năsăud, Neamţ, Ciuc şi Odorhei.
Instaurarea regimului comunist s-a manifestat şi prin impunerea modelului sovietic de împărţire administrativă a României. În 1950 a fost creată Regiunea Mureş, care îngloba teritoriul de odinioară al judeţului Mureş la care au fost adăugate raioanele Gheorgheni, Ciuc şi Odorhei. În 1952, conform sugestiilor sovietice, sistemul a fost din nou organizat, înfiinţându-se Regiunea Autonomă Maghiară cu reşedinţa la Târgu Mureş. Regiunea a fost alcătuită din fosta Regiune Mureş precum şi raioanele Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc. Populaţia majoritar maghiară beneficia de o largă autonomie culturală (de ex. limba maghiară era limbă oficială). Ea a suferit modificări în anul 1960 când s-a născut Regiunea Mureş – Autonomă Maghiară, formată din fosta Regiune Mureş şi raioanele Luduş şi Târnăveni (părţi din Regiunea Cluj).
În 1968 Guvernul României a reinstaurat vechiul sistem de organizare administrativă a ţării (comună-judeţ), modelul sovietic al regiunilor fiind astfel desfiinţat. În acelaşi an s-au trasat şi limitele actuale ale judeţului Mureş. Reşedinţa a rămas municipiul Târgu Mureş, iar pe lângă municipiul Sighişoara alte oraşe ale judeţului erau Reghin, Târnăveni, Luduş, Sovata şi ulterior Iernut.
Sfârşitul anul 1989 găseşte oraşul cuprins de febra dorinţei de schimbare. Regimul comunist, ca şi în celelalte oraşe ale ţării, este privit cu ostilitate, astfel că atunci când tonul destrămării comunismului dat la Timişoara s-a făcut auzit în toată ţara, mureşenii şi-au adus şi ei contribuţia la demolarea vechilor structuri. Morţii din acele zile tulburi ale începutului democraţiei din România stau drept mărturie a evenimentelor tragice, premergătoare formării României post-comuniste.
La mitingul desfăşurat în 21 decembrie 1989, în piaţa centrală a oraşului au participat câteva mii de persoane. A fost organizată o tribună populară, la care diferiţi revoluţionari şi-au exprimat nemulţumirile faţă de regimul comunist. În timpul evenimentelor au existat conflicte între armată şi revoluţionari, urmate de schimbului de focuri, mai mulţi oameni fiind răniţi, iar unii decedaţi. Adrian Hidoş, Pajka Karoly, Ilie Muntean, Bodoni Sandor, Tamasi Erno, din rândul revoluţionarilor, Adrian Mare, Puczi Andrei Liviu şi Takacs Szilard, din rândul militarilor, au decedat.[1]
În martie 1990, pe fondul tensiunilor interetnice a avut loc în Târgu Mureş unul din cele mai violente conflicte sociale de după 1990, din România. După căderea regimului comunist s-au înălţat la rang de municipiu oraşele Reghin şi Târnăveni, iar după 2000 mai multe localităţi au devenit oraşe (Deda, Sângeorgiu de Pădure, Miercurea Nirajului, Sărmaşu şi Ungheni). În prezent, judeţul are 91 de comune şi 460 de sate.
